Alături de folosirea caramelului în scop estetic în producerea unui single malt, filtrarea la rece creează de asemenea controverse în lumea iubitorilor de malturi.

Ce este totuși filtararea la rece? Aceasta este denumirea dată procedurii prin care un whisky cu o concentrație alcoolică sub 46% este scurs printr-un filtru de celuloză, care realizează separarea acizilor grași de esterii. În plus, lichidul este răcit la o temperatură care variază între  – 4 până la 6 grade Celsius.

Acest proces este siguranța că whisky-ul nu se va tulbura în contact cu gheața și apa. Un alt aspect care trebuie luat în considerare este că whisky-ul păstrat la temperaturi joase poate dezvolta impurități dacă avem un ABV sub 46%.

Metoda filtrării la rece își are originea în anii 1960 și se aplică pentru majoritatea malturilor. Tendința actuală este ca maltul să fie îmbuteliat la caracteristici cat mai apropiate de cele inițiale, care păstrează amprenta butoiului și varianta sa naturală. Puritanii consideră însă ca acest proces scade puterea aromelor unui whisky, în principal pe cele secundare.

Așadar, rămâne la latitudinea fiecărui pasionat de whisky alegerea variantei preferate. Important este educarea consumatorului ca acesta să stie ce reprezintă filtrarea la rece și să aleagă în cunoștintă de cauză. Acest procedeu nu trebuie să zdruncine încrederea în prestigiul whisky-ului ca băutură de lux.

Pentru cei care vor totuși să aleagă varianta nefiltrată la rece, alegerea cea mai curată este un single malt provenit dintr-un cask strength, un single cask, care afișează o culoare naturală.

SHARE