Istoria distilării s-ar împărți în două epoci: epoca Aqua Vitae și epoca Whisky-ului.

Civilizația a apărut odată cu distilarea – este afirmația lui William Faulkner, scriitor remarcabil al literaturii americane și laureat al Premiului Nobel pentru literatură în anul 1949.  Distilarea necesită noțiuni de agricultură și creșterea plantelor, chimie și biologie, metalurgie, tehnologie și logistică. Trecerea între cele două epoci ale distilării s-a facut pe fondul general al dezvoltării industriei, științei și tehnologiei.

Până târziu în secolul 18, alcoolul din cereale era neînvechit. În schimb, new make spiritul era amestecat cu plante aromatice sau alte adaosuri aromatice pentru a rezulta băuturi tonice-medicinale sau băuturi aromate pentru consum recreativ.

În Europa de Vest prima atestare vine din Salerno, Italia, anul 1150, deși distilarea în antichitate are originile în Mesopotamia, acum 6000 de ani.

În secolul 12, distilarea era apanajul clericilor și Aqua Vitae avea scop exclusiv medicinal, de tartare și prevenire a afecțiunilor și indispozițiilor de tot felul.

Primele băuturi spirtoase erau distilate din vin, bautura cea mai populară din Europa de Vest și Orientul Mijlociu. Când distilarea a pătruns și în zonele de cultură ale berii, amestecul de cereale fermentate a înlocuit vinul.

Foto: Iubimywhisky.pl

 

Aqua Vitae a început să fie exportat din Modena, centrul distilării din Europa, spre nord, în Franța și Germania, comercianții genovezi având monopol asupra noului produs atât de căutat.

Aqua Vitae a ajuns atat de răspândit în jurul anului 1360, în Frankfurt, iar intoxicatiile cu alcool au impus primele restricții la distilare. Metodele de distilare s-au perfecționat permanent, la fel și mijloacele tehnice. Pornind de la distilatoare de ceramică și teracotă, s-a ajuns la oțel și cupru. Nemții, olandezii și englezii au reprezentat vârful de lance în inovațiile legate de distilare. În secolul 17, Olanda era centrul distilării în Europa și cea mai mare piață de desfacere era Antwerp. Din anul 1600 dețineau și monopolul comețului cu cupru. Ei sunt și fondatorii industriei de gin din Anglia, după emigrări în masă în Londra, izgoniți de spanioli pe motive religioase.

În Marea Britanie distilarea a ajuns undeva în secolul 12, iar în secolul 14 monahii distilau și distribuiau Aqua Vitae drept elixir și tonic. În anul 1404, Henric al IV-lea impune prima prohibiție în Anglia. În Irlanda vecină, în jurul anului 1590, lumea era împărțită între Aqua Vitae și Uisge Beatha. Uisge Beatha provenea din cereale crude distilate, amestecat cu stafide, chimen, semințe și alți aditivi.

În Scoția era amestecat cu plante aromatice, condimente și miere. Aici clericul, aristocrații și mica nobilime își permiteau vinuri de import din Franța. Doar în cazul în care aveau în exces sau pentru variații îl distilau în Aqua Vitae. Țăranii aveau la dispoziție berea pe care o fabricau în gospodării atât pentru nutriție, sănătate, cât și pentru scop recreativ. Cu distilatoare mici și exces de bere, puteau distila și Uisge Beatha. Berea era asociată consumului zilnic, iar Uisge Beatha pentru comerț.

Foto: Iubimywhisky.pl

 

Revoluția Industrială va schimba era distilării, pavând drumul către epoca Whisky-ului.

Sláinte!

SHARE