Pe lângă forma și dimensiunile distilatoarelor, un factor determinant pentru caracterul unui single malt îl reprezintă viteza de distilare. Aceasta determină durata contactului între vapori de alcool și cuprul distilatoarelor.
În timpul acestui contact, cuprul “absoarbe” compușii sulfurosi, nedoriți, rafinând new make spiritul. Compușii sulfurosi au note respingătoare de carne, vegetale și cauciuc și maschează notele mult mai căutate de fructe, florale sau dulci.
Viteza de distilare se reglează prin gradul de încălzire al distilatoarelor. Încălzirea se face cel mai frecvent cu abur, dar metodele tradiționale impun o încălzire la flacăra directă.
La prima distilare se urmărește, în primă fază, o încălzire rapidă până la cel mai înalt punct. Se ajunge astfel la o spumare intensă, moment în care încălzirea se reduce la 0. După “liniștirea lichidului” se încălzește treptat până la 50% din putere și se menține până la final.
A doua distilare presupune patru faze diferite:
Prima este etapa încălzirii la nivel maxim.
A doua etapă începe atunci când apar primii alcooli colectați (‘fruntea”), moment în care se reduce căldura până la 1/8 din total.
A treia faza, cea a colectării “miezului”, presupune păstrarea aceluiași regim termic.
Cea din urmă fază, cea a colectării “cozilor”, impune o încălzire treptată până la cel mai înalt nivel, atunci când alcoolii colectați ajung 1% abv.
Foto: blog.distiller.com
În concluzie, dacă urmărim un profil light, fructat pentru new make spirit, atunci vom avea o viteză mică de distilare. Dacă urmărim însă un caracter mai bogat, mai greu, mai corpolent pentru new make spirit, vom grăbi distilarea.
Viteza de distilare diferă în funcție de rețeta fiecărei distilerii și de caracterul single maltului dorit.
Sláinte!
